Draga Alergatorule,

Acum spre final de an cand toti numaram cursele, medaliile, reusitele, abandonurile ne mandrim cu personal best si contorizam kilometri, as putea sa fac retrospectiva curselor alergate  de mine anul acesta, dar si mai important poate, a celor pe care nu am reusit sa le alerg.

Acum, cand o sa ne asezam la mese festive si nu are relevanta daca suntem vegani, vegetarieni si iubitori de carne, cand stam unii langa altii, adidas vs asics, salomon vs la sportiva, fie cam am alergat 10km ori 100, alergatori pe asfalt si/sau montani, fie ca avem 20 ori 80 de ani, ce ne amintim din anul ce a trecut? Sa fie dezbaterile infinite despre kituri de concurs si alimentatie? Ce sosete purtam si cum legam sireturile? Cat a fost o taxa de concurs si cum arata o medalie? Ca am invatat sa ne hidratam mai bine si sa ne dozam efortul?

In mod cert toate detaliile fac diferenta intr-o cursa, insa pentru mine anul acesta, mai ales dupa o perioada in care a trebuit sa stau deoparte, ati fost voi toti, iar ceea ce imi amintesc cel mai bine, este ceea ce am invatat de la voi cat am stat pe margine si cat v-am “studiat” prin obiectivul aparatului foto.

Poate uneori uitati cat de frumos este ceea ce faceti, cat transmiteti mai departe, cat pot altii sa invete de la voi, asadar poate reusesc sa va amintesc  putin de cateva aspecte de anul acesta si sa le/ va vedeti putin prin ochii mei:

  • Am inceput anul la Sky Run, unde dincolo de urcarea scarilor din Sky Tower, am urmarit provocarea unor echipe minunate, ce au urcat treptele timp de 24 de ore.
  • V-am surprins zambetele la Gerar, o cursa unde  pot spune ca alergarile in echipa seamana a dans sincron;

 

  • V-am vazut cum va uniti fortele pentru o cauza nobila si am mancat cel mai bun gulas la Aiud Marathon
  • Am vazut atata bucurie si veselie in alergare la Semimaraton Brasov Intersport;

  • V-am vazut prinzand aripi si ar fi trebuit sa va vedeti cum vi se lumina privirea la Brasov Marathon cand treceati prin tunelul de incurajare de pe Tampa.
  • Ati zburdat ca niste caprioare (uneori putin turbate), v-ati catarat si v-ati rostogolit pe trepte la S-karp  Urban Trail Sinaia. Acolo am auzit si numele lui Radu Milea invocat de foarte  multe ori (ma intreb oare de ce?!)

  • Ati zburat pe langa mine parca plutind peste asfalt la NN Bucharest International 10k cu o viteza si hotarare greu de transpus in cuvinte

  • Ati infruntat 3 anotimpuri intr-o singura zi v-am vazut indarjirea pe chip la EcoMarathon, in punctul de alimentare de la Mamaie, cand desi unii dintre voi nu reuseati sa desfaceti un gel sau sa va incheiati geaca cu mainile inghetate, strangeati din degete si dinti hotarati sa terminati cursa. Altii, cu buze tremurand, a trebuit sa luati decizia grea de a renunta.

  • Ati zburdat pe plaiuri desprinse din povesti , v-am admirat castigand curse si v-am gresit cand “posibil” sa va fi spus ca sunteti pe locul 2. Eroarea mea, recunosc, privirea, insa, ramane: priceless 😛 )

  • Nu am vazut niciodata mai multe zambete in ploaie, atatea variate urme de bronz, cam cat de greu e cu sprintul la beer mile si “oh boy, oh boy!”: asa ospat dupa o cursa- toate in acelasi weekend la Ultrabug…. (recunosc, inca salivez la gandul bucatelor de atunci si doar masa ar fi suficienta motivatie pentru mine sa particip);

 

  

   

  • M-ati inspirat cu planuri indraznete ce au fost urmate si indeplinite prin munca, ambitie, durere, umor si prietenie, pe canicula si ploaie torentiala, planuri ce s-au bucurat de sustinerea si admiratia multora.

  

  • Pe unii dintre voi v-am asteptat sa coborati muntele Olimp dintr-o cursa, as putea zice chiar infernala, dupa ce ati trecut un prag termic de 30 de grade in cativa km, si totusi ati gasit putere sa sprintati pe final.

  • Mi-ati transmis toate emotiile voastre la finish-ul de la Marathon 7500. Lacrimi, fericire, imbratisari, sarituri si cata fericire sa intampini oameni dragi la finalul unor asemenea curse! Ati demonstrat ca stiti sa fiti o echipa, dupa atatea ore pe traseu, la bine si greu, pe zi si noapte, la durere si la bucurie trecand linia de sosire de mana.

       

  • V-am vazut traversand crestele Fagarasului la 2X2. Unii dintre voi cu aceeasi forta incredibila cu care ne uimiti mereu, altii v-ati intors din drum, insa tot cu zambetul pe buze, planuind antrenamente mai bune pentru anul urmator. Cata vointa ati avut insa unii, cand v-a surprins ploaia, frigul si seara, fara sa va parasiti coechipierul, cu gandul si ambitia ca veti trece linia de sosire.
  • Am inconjurat cu multa buna dispozitile batranul stejar la Gorun Trail Mercheasa, o cursa ce pare mica, insa ce poate a surprins prin potentialul ei. O cursa imbietoare ca un picnic intr-o zi perfecta de toamna.
  • Am alergat alaturi de voi la CiucasX3 si nu puteam alege mai bine aceasta cursa pentru primul meu semimaraton montan! O cursa de suflet, o cursa, acasa, o cursa printre atatia oameni dragi!

  • O cursa ce iarasi nu o voi uita, este Maratonul Montan Rafael , pentru ca primul podium nu se uita niciodata. O cursa unde mi-ar fi placut ca locul 3 sa nu il impart doar sufleteste cu Adria. 🙂 ; Totodata, am fost uimita, alaturi de multi altii de kitul de concurs si fac pariu ca nu doar bunica mea a fost fericita in urma beneficiilor oferite de acesta :p
  • Mi-am dat suflarea la Bunloc Vertical Race, o cursa intre prieteni dupa cum bine s-a spus, o cursa unde am avut onoarea sa stau pe podium langa doua persoane pe care le admir foarte mult. O cursa frumoasa, organizata de Bianca si Silviu unde am incercat sa pun in aplicare cat mai mult din ceea ce am invatat in taberele lor!

   

De fiecare data va aventurati in curse care mai de care mai nebunesti cu emotie, si multa buna dispozitie, chiar si atunci cand credeti ca sunteti la limita puterilor, tot transmiteti energie!

Sa va amintesc putin cam cate sarituri de bucurie ati facut?

      

     

          

Acesta sunt doar o mica mica parte din tot ce am vazut si sunt doar mici-mari exemple de la evenimentele de anul acesta, insa cu totii am asistat, urmarit si admirat mult mai multe.

Nu in ultimul rand, insa, am avut ocazia sa cunosc oameni extraordinari! Poate prea multi sa ii pot enumera: alergatori, organizatori, voluntari, apartinatori, incat daca as incerca sa fac o selectie de poze ar fi mult prea greu. Voi, insa va stiti si in mod cert eu nu va uit.  Voi, faceti aceste evenimente deosebite!

Fie ca sunteti adolescenti talentati, mamici si tatici ce alergati prin parc pe langa copii pe biciclete si trotinete sau in carucior, sau domnul de peste 60 de ani ce da ture prin Herastrau incurajand pe ceilalti, ori grupuri mai mari ce alearga cu veselie, sa stiti ca nu treceti neobservati. Cel putin pe mine, m-ati facut sa zambesc si m-ati mobilizat, sperand la lucruri mai frumoase pe zi ce trece, pentru ca va miscati si ii miscati si pe altii zi de zi!

La final de an, poate am putine medalii si putini kilometrii, insa am castigat multe amintiri frumoase, inspiratie si cel mai important, ma simt norocoasa ca am castigat atat de multi prieteni!

Acum este momentul in care luam tot ce a fost mai putin bun in anul precedent pentru a  imbunatati cursele anul urmator. Si totusi, privind inapoi cam cat au contat micile scapari organizatorice si produse mai putin calitative? Aceste aspecte le putem imbunatati impreuna de la an la an, insa in final ceea ce ne  nimeni nu ne poarte lua si ceea ceea ce ne aduce satisfactie sunt experientele acumulate, amintirile si legaturile create intre oameni.

asadar….

Draga alergatorule, sper sa regasesti incaltarile si echipamentele mult dorite sub brad, apoi pregateste haine mai groase, leaga sireturile, pune buff-ul, refa stocurile de ceai si alearga trasand planuri marete pentru anul urmator! Va fi o iarna minunata si cu totii stim ca niciun cod de ninsoare nu ne va sta in cale!

 

Photo credits: Sorin Anghel